CARPATII ORIENTALI

LIMITE:N - Granita cu Ucraina
S – Valea Prahovei
V- Depresianea Transilvaniei
E – Pod. Sucevei, Subcarp. Moldovei si Curburii

CARACTERISTICI GENERALE :Prezinta cea mai intinsa grupa a Carpatilor Romanesti cu o suprafata de 34.500 km(peste 50% din lantul Carpatic) si cu o latime cuprinsa intre peste 150 km in N si 80 km in sectorul de Curbura.
Structura geologica si relieful sunt dispuse in fasii paralele care se succed de la V la E.

STUCTURA GEOLOGICA :Caracteristic pentru aceasta unitate este alcatuirea ei din 3 zone paralele dispuse pe directie N-S
a)Zona mediana, cristalina, mezozoica :este structurata in partea centrala, este formata din roci cristaline
b)Zona flisului:situata in estul zonei cristaline-mezozoice; ocupa cea mai mare parte a Carpatilor Orientali, este alcatuita din roci sedimentare: gresii, marme, argile, conglomerate, calcare.
c)Zona lantului eruptiv :dispusa pe latura vestica a Carpatilor Orientali, ea a aparut in urma eruptiilor neogene, care au dat nastere lantului de munti :Oas, Tibles, Calimani, Harghita ;alcatuiti predominant din andezite, bazalte, aglomerate vulcanice.

RELIEFUL :este lipsit de masivitate, datorita multimii vailor si a depresiunilor care strabat acesti munti :D.Maramures, D.Oas, D. Dorna, D. Varghis, D. Casin, D. Brasov, D. Comanesti
Relieful se divide in 3 grupe─grupa Nordica
─grupa Centrala
─grupa Sudica

a)Grupa Nordica:este cuprinsa intre granita(N), culuarul depresionar Dorna-Campulung (S), Pod. Transilvaniei(V), Pod. Sucevei(E).
Cuprinde doua parti :
-partea vestica :M. Oas, Gutai, Tibles, Rodnei, Maramures, Suhard, Bargau
-partea estica:Obc. Bucovinei, Obc. Mestecanisului, Obc. Feredeului, Obc. Mare
a)Grupa Centrala :este cuprinsa intre culuarul depresionar Dorna-Campulung(N), V. Oituz(S), Pod. Transilvaniei(V), Subc. Moldovei(E).
Cuprinde doua parti :
-partea vestica :M. Calimani, Gurghiu, Harghita(M. Vulcani)
-partea estica:M. Moldovei care sunt alcatuiti din 3 siruri de munti: -M. Giurgeu, Hasmanu Mare, Ciuc, Nemira
-M. Giumalau, Rarau, Bistritei, Ceahlau, Tarcau
-M. Stanisoarei, Gosmanu, Berzunti
c)Grupa Sudica:este cuprinsa intre V.Oituz(N), V. Prahovei(V), Subc. Curburii(C si S), D. Transilvaniei(interior V)
Cuprinde :D. Brasov si doua compartimente montane :
-Carpatii Curburii externe alcatuiti din :M. Vrancei, Buzau, Ciucas, Baiului, Piatra Mare, Postavarul
-Carpatii Curburii interne alcatuiti din :M. Bodoc, Baraolt, Petrosani

INALTIMI MAXIME :M. Rodnei(vf. Pietrosul)2303m-grupa de nord
M. Calimani-2100m-grupa centrala
M. Cicas-1954m-grupa sudica

CLIMA :climatul este etajat in functie de altitudini. In etajul Alpin se inregistreaza temperaturi medii anuale in jur de 0 C, perioade de inghet de 7-8 luni pe an si precipitatii de 1200-1400mm/an(M Rodnei, Maramures). Spre S in Carpatii de Curbura precipitatiile scad sub 1000mm/an. De asemenea ele sunt mai abundente pe fatada vestica, expusa maselor de aer umed oceanic, in comparatie cu fatada estica, expusa influentelor continentale.In depresiuni sunt frecvente inversiunile de temeratura.

RETEA HIDROGRAFICA:Carpatii Orientali se caracterizeaza printr-o densitate accentuata a retelei hidrografice.
Reteaua de ape curgatoare:Mures, Olt, Bistrita, Somes, Telus.
Raurile au debite mari si un regim torential, mai ales pe latura E, in bazinele hidrografice Moldova, Bistrita, Trotus, Oituz si Buzau.
Muresul si Oltul au cursuri longitudinale, dar in sensuri contrare, in depresiunile Giurgeu si Ciuc, unde uneori se produc inundatii.
Lacuri :
-lacuri glaciare in M. Rodnei(Lala, Buhaiescu)
-lac de baraj natural(L. Rosu)
-lac cu caracter vulcanic in masivul Ciomatu Mare(Sf Ana)

VEGETATIA SI FAUNA:In Carpatii Orientali se gasesc cele mai inyinse paduri de pe teritoriul tarii;paduri de molid si cele de amestec de brad si fag ocupand 40% din patrimoniul forestier al tarii. Padurile de conifere au o intindere mai larga pe latura estica a muntilor, pe cand cele de fag predomina spre contactul cu Depr. Colinara a Transilvaniei.
Fauna : -cerbul, ursul, rasul, jderul ; -pasari declarate monumente ale naturii :cocosul de munte, cocosul de mesteacan


SOLURILE :predomina solurile montane brune, solurile brun-acide, solurile podzolice, andosolurile in zona muntilor vulcanici.